Când lacrimi reci ţi se rotesc pe faţă
Şi când în cale ura te izbeşte
Străpunge-ţi tare inima de gheaţă
Topeşte-o! Arde-o! Şi...iubeşte!
Iubeşte tot ce-ar trebui să doară,
Iar ura leagăn-o la pieptul tău
Ascunde-o în uitare: să adoarmă,
Iar tu iubind să înfloreşti mereu!
Să naşti în alţii mugurii din tine
Din tot ce ai mai bun, să dăruieşti –
Când dai un strop, o mie o să vină
Când dai iubire, tot iubire-o să primeşti!
Ştiu, nu-i uşor să lupţi, dar tu învaţă
Ridică ancora spre El, vâsleşte!
Când lacrimi reci ţi se topesc pe faţă,
Şi când în cale ura te loveşte...
o poezie profunda si plina de culoare. Domnul sa te binecuvinteze