Bucuria Secerişului

E soare splendid în zi caldă de vară
Şi grâu-n lan, din verde a-ngălbenit,
Secerători sunt gata-n prag s-apară
Căci grâu-i copt, şi bobul s-a-mplinit,
Zi prielnică, din zori şi până-n seară.

Plugarii-aşteaptă, ale muncii roade
Căci ei trudind din greu au semănat
Neştiind în ce fel de pământ va cade,
Dar bucuroşi ei grâul l-au împrăştiat
Dorind, să crească spicele-n arcade.

Ei s-au rugat s-aducă roadă însutită
Când vremea-o fi de seceriş bogat,
Şi speră-n ziua aceea mare, fericită
Când grâul copt în snopi va fi legat,
Dorinţele, spre-a le fi astfel împlinite.

Momentul e solemn în plină bucurie
Pentru grânarele cele cereşti de sus,
Căci boabele de grâu, pân-la o mie,
Până la mii de mii vor fi pentru Isus,
Şi pentru cer, ofrande, în minunăţie.

Transpuse fiind, în suflete-ncercate
Prin Jertfa-I scumpă şi mântuitoare,
Mulţimi de mii, vor fi răscumpărate
Prin sângele, la Golgota ispăşitoare,
Prin Planul mântuirii-n veci salvate.

O, şi când hambarele vor fi umplute
Cu-ale recoltei roade înmagazinate,
Atunci vor fi cântări, sfinte şi multe
La tronul Tatălui, Cel din eternitate
Pe care şi-ngerii doresc să le asculte!

Flavius Laurian Duverna
21 iulie 2009