CE AI IN INIMA?

*****
De are loc stabil Isus, în inima ta,
Cuvântul Cel Sfânt, izvor al vieţii,
Neadevărul nu va stăpâni gura ta.
Şi vei umbla prin harul dreptăţii.

Inima curată are ţintă dragostea,
Un cuget bun, credinţă neprefăcută.
Nu va fi necuvincioasă, niciodată rea.
Şi adevărul nu va fi o necunoscută.

Ce ai în inimă? E întrebarea mea,
Ce mi-o pun azi şi ţi-o pun şi ţie.
Ştiu bine că tot ce iese din ea,
Trebuie să fie rod de sfinţenie.

Necredinţa în inimă nu va locui,
De strâng în inimă ca pe-o comoară,
Al vieţii izvor, ce-mi va înlocui
Al sinelui tron, scos definitiv afară.

Vor răsări gândurile evlavioase,
În inimile stropite cu apă curată.
Dintr-un cuget curat, idei frumoase,
Vor purta al sfinţirii haină imaculată.

Viclenia nu va atinge buzele tale,
Neadevărul nu va ieşi pe gura ta.
Scriptura îţi va fi călăuză pe cale.
Şi de Dumnezeu nu te vei depărta.

Ce ai în inimă? Întreabă-te mereu,
Verifică-te bine în lumina Scripturii.
Să n-ajungi depărtat de Dumnezeu,
Cu inima cuprinsă de lăstarii firii.

Strânge în inima ta comorile iubirii,
Ţinta poruncii să-ţi fie dragostea,
Uscăţi pe cruce toţi lăstarii firii,
Să te asemeni cu divinitatea.
Amin!