Taina

Aici de vei deschide, de te vei uita,
De la înălţime n-ai să vezi ceva.
Dar cand înspre carte te vei coborî,
Vei simpţi din partea-mi că te va umbri,
Nori de stele sclipitoare care te cuprind ades,,
Ce sunt versurile mele ce in carte le-am cules.

Aici de te opreşti în drumul tău pe jos,
Să luminezi cu fapta aceasta e frumos.
Şi chiar de ai a face să treci al lumii val,
Aşteaptă cu ardoare ca sa ajungi la mal.

Şi tot de ai în viata, eu cred că nu greşesc,
Dacă te chem la Isus, la Cel ce îl iubesc.
Ai şanse, ai afaceri în viaţă ai ales,
O cale care pasul îl duce-n interes.

Dar să ai fericirea şi siguranţa-n maine,
Te-ai întrebat vreodată ce vine de la sine?
Ce vine după seară şi după norii grei,
Care perdeaua ţine în taine tot ce vrei?

Ce se va spune oare, din nimic să fie,
Noaptea dureroasă eternă ce o să vie?
Iar Cel ce are viaţa şi-o are din belşug,
Va da semnalul care va stinge orice jug.

Şi va brăzda tot cerul cu foc şi cu pucioasă,
Dar sus in inalţime va duce viaţa noastră.
Dar tu? dar eu? dar noi cei ce am făurit,
Comori nenumărate vom vedea ce am clădit.

Si o speranţă am că Cel ce-i vegheator,
Ne va chema acasă la stransul zilelor.
O tu care citeşti nu ai veni cu noi
La marea sărbătoare din ziua de apoi.?

AMIN