SA PATRUNDA LUMINA!



Când soarele se scaldă-n cerul fără nor,
Zâmbetul răsare din seninul zorilor,
Inima cântă simfonia bucuriei,
Etalând pacea pe undele armoniei.

Când norii acoperă azurul cerului...
Şi clipele înoată-n otrava amarului.
Simţi Universul apăsând asupra ta.
Şi soarele dispare cu strălucirea sa.

Speranţa nu-şi mai face loc în inima ta.
Când nimănui nu-i mai pasă de durerea ta,
Parcă nu te-aude şi n-ascultă nimenea.
Şi crezi, că n-ai prieteni, să-ţi aducă liniştea.

Lasă să pătrundă în inimă Lumina,
Să simţi cum Soarele Luminii spală vina.
Cum Duhul Sfânt te-nvaţă frumos, ca să trăieşti,
Să creşti ca şi copilul menit în Slăvi cereşti.
Amin!