LIMBA
20.09.2009 (Iacov 3:1-18)

Bucată de carne cu tăișul din vene,
Muncită de gânduri în vorbele rele,
Călită-n licori și strigări și blesteme,
Tu – limbă de șarpe – mi-aduci doar durere…

Bucată de carne lăsată în toacă,
Ce mișcă-n păcat și-n păcate mă poartă,
Muiată-n venin, în oțet sau în miere,
Tu – limbă spurcată – mi-aduci numai rele…

Bucată de carne – te bucuri în ceartă,
Săgeată-otrăvită – a firii răsplată
Și sabie crudă, cu tăișul în sfadă,
Tu – limbă de fală – stai, dară, domoală!

Cuvântul Scripturii, azi, mintea-mi zidește,
Ochi limpezi, în lacrimi, pe Domnul zărește…
Salvat din ispite, ISUS mă-ntărește,
Bucata de carne-n pocăință-mblânzește!

Și limba-mi devine iar prieten în viață:
Cântăm, lăudăm, dăm Domnului Slavă!
Smerită, strunită-ntr-o vorbă domoală,
Tu – limbă-nțeleaptă – ”DA” și ”NU”, doar în șoaptă…

Mulțumesc Ție Doamne, azi, tăcerea-i de aur
Și e Darul Divin și-al minții tezaur,
E blândețe și rod, e iubire-ndurare,
E credință deplină și ”AMIN!” este, Doamne!
AMIN!