Nu-i niciodată prea târziu
Iubirii să întinzi o mână
Și-Acela care-ți este drag
În amintire să-ți rămână.

Nu-i niciodată prea târziu
O mână să întinzi Iubirii
Și lângă Cel care ți-e drag
Să mergi pe drumul fericirii!

Nu-i niciodată prea târziu
Să vii cu mâini împreunate
Și înaintea Celui drag
Tu rugăciuni să-nalți curate.

Nu-i niciodată prea târziu
Cât încă n-a-nceput socoata
Și până nu-i citită-n cărți
La fiecare judecată.

Nu-i niciodată prea târziu
Cât încă ușa e deschisă
Cât ai apărător în cer
Și ține taina ta închisă

Și nu e prea târziu să știi
Cât încă ți se-oferă harul
Cât ești chemat și tu să vii
Și până n-ai umplut paharul...

Nu e târziu, nu e târziu
Dar dacă lași clipa să treacă
Vei auzi într-un târziu,
Porunca cea mai aspră : "Pleacă!..."

Deci dacă nu-i târziu, grăbește
Iubirii să întinzi o mână
Și-Acela care-ți este drag
Cu tine veșnic să rămână!...