Hoțul
O tânără într-o seară
La lumina lumânării
Cu un zâmbet de fecioară
Ațipește-n pragul serii...
Întuneric,stă la pândă
O ființă blestemată
Parca gandul te framanta
Că-i o piază necurată...
Scopul lui e să omoare
Și să fure tot din casă
Gândul nu-i e la onoare,
Ca o moarte cu o coasă!
Nici nu mișcă în tufișuri
Cu securea-n mâna strânsă
Vede-o umbră-n luminișuri
Ușa e întredeschisă...
Tata vine de la lucru
Pe-nserate către casă
Ceasul sună-n casă "cucu"
A sosit ora de masă!
Fata-n casa îl așteaptă
Știe ora când apare
Și când ceasul o deșteaptă,
Iute la fereastră sare!
E-ntuneric,beznă mare
Iar în casă-i cald și bine
Tata însă nu apare...
Ce se-ntâmplă de nu vine?
Fata a rămas orfană
Mama ei a fost ucisă
Și-acum s-a făcut codană
Fire nobilă, deschisă.
E frumoasă ca o zână
Și cuminte, și bogată
Delicată e și fină
Suplă și catifelată.
Lângă sine are-o armă
La eventualitate
Tatăl i-a adus din fermă
Pentru fiare blestemate...
Tine locul de păpușă
Soarta crudă s-o alunge
Agățată lângă ușă
Are doua țevi prelunge...
Parca are-o presimțire
Ceva rău vrea să se-ntâmple
Inima-i bate-n neștire
Simte o zvâcnire-n tâmple.
Parc-aude dinspre ușă
Niște pași bizari afară
Pune mâna pe "păpușă"
Cineva o să apară...
Vine!Ea se trase-n spate
Ținti pușca spre intrare
Cucul din perete bate
Dup-o oră și mai tare...
Auzi o bușitură,
Ușa-i dată de perete,
Hoțul mare la statură
Apăru cu sânge-n plete...
Avea-n mână o secura
Capul tatălui în alta,
Fata c-o detunătură
Pe trăgaci apasă-n dată!
Dete drumul la secure
Tâlharul se prăbușește
Fata nu putu să-ndure,
A fost luată fără veste...
............................
...Și deodată se trezește,
Visul groaznic se destramă,
Într-o ramă pe perete
Ea își vede scumpa mamă.
Lângă ea un "Tatăl nostru"
Înrămat și el se vede,
Rama îi lucește-n lustru
Lâng-un crin cu frunza verde...
Își rosti o rugăciune
Cu un zâmbet de fecioară
Și lui Dumnezeu Îi spuse
Ca s-o ierte pentru-aseară...
A uitat ca să se roage
Înainte de culcare,
Fără seama ca să bage
Și-acum își cerea iertare!
..............................
Mulți sunt azi în adunare
C-o nuanță creștinească
Dar au viața și-o purtare,
Dumnezeu să te ferească!
Nu-i creștin acela care
Nu se roagă-n orice vreme
Care vine-n adunare
Dar de Domnul nu se teme.
Orice-ai face-n lumea mare
Nu uita de rugăciune
Să ai zilnic sărbătoare
Chiar și-n nopți ca de tăciune.
Când înalți spre ceruri glasul
Rugăciunea ta se scrie
Îngeru-ți păzește pasul
Viața-n cântece te-mbie.
De aceea orișicine
Care spui că ești creștin
Nu uita de rugăciune
Căci tu ai un nou destin!
Hoțul nu poate fi altul
Decât diavolul în lume
Să te-abată de Preaînaltul
Să n-ai duh de rugăciune!
Dacă vrei să ai izbânda
Să învingi hoțul cel mare,
Când vreo cursă ți se-ntinde,
Roagă-te fără-ncetare!
Amin ian.06.2010 Chicago
George Petre
P.S. Acum puteti citi si poeziile "Descendenta" , "Telefonul" , "Internetul" , "Ce nu vede DUMNEZEU" si altele
Un vis al unei tinere fete m-a determinat sa scriu ca e necesara rugaciunea inainte de culcare si nu numai...Generatia noua gandeste diferit...E prima poezie de tipul acesta.Nu toate poeziile pot fi recitate in adunare...Sunt unele care citite pot schimba un om...Daca ai citit-o scrie-mi parerea ta.Multumesc! Autorul.
Pace! Sunt pe deplin de acord cu acest continut al poeziei...nu o data mi s/a intamplt ca seara, dupa ce m/am culat sa am vise foarte urate si dimineata imi dadeam seama ca in acea seara nu m/am rugat...
Trebuie sa ne rugam mereu si oriunde, inclusiv seara inainte de culcare...Dumnezeu sa va binecuvinteze