În ziua postului tău
Fi bun, cum Domnul o cere,
Alungă din suflet tot ce e rău
Şi-n tot ce e sfânt găseşte-ţi plăcere.

Spre cer îndreapt-al tău gând
Căutând să faci numai bine.
Priveşte milos spre omul flămând
Şi-adu-l, iubitor, în casă la tine.

Sfinţeşte ziua de post,
Inima-ţi fie vioaie.
Pe oamenii goi, făr de-adăpost,
Primeşte-i în casă şi dă-le straie.

Cinsteşte pe cel necăjit,
Cu el împarte-a ta pâine,
Ca postul să-ţi fie în cer primit
Şi Domnul s-aducă Harul Său mâine.

Când postu-l vei ţine aşa
Lumină vei fi oriunde,
Iar când, în genunchi, smerit vei striga,
Din cer, Dumnezeu cu drag va răspunde.