Domnul Isus odata,
Fiind inconjurat de gloata,
Poporul dorea sa stie
De cereasca Imparatie.

Domnul in pilde le-a vorbit
Semanatorul a iesit
In tarina la emanat,
Samanta buna a aruncat.

Semanta din intanplare,
O parte a cazut pe cale,
Pasarile imediat
Au venit si au mancat

Alta parte a cazut pe stanca,
Ne avand radacina adanca,
Soarele cand s-a inaltat
A palit si s-a uscat.

A treia parte a cazut
Intre spini, ea a crescut,
Dar pini cand s-au inmultit
S-a uscat si a murit.

Iar alta parte a nimerit
In pamant bun, a rasarit.
Acele seminte toate
Au adus roade bogate.

Toate au dat road multa
Un graunte a dat o suta
Altul saizeci, treizeci a dat,
Stapanul mult s-a bucurat.

Domnul Isus a vazut
Ca ei tot n-au priceput,
Stand in corabie pe mare
Le explica la fiecare.

Cea cazuta langa drum
Sunt aceia care acum
Aud cuvantul si-l primesc
Il uita si-l parasesc

Iar samanta de pe stanca
Sunt aceia care inca
Se bucura putini pe cale
Pana vine o incercare.

Iar aceia dintre spini,
Din aceia-s multi crestini
Care incep frumos sa creasca,
Pana grijurile Incep sa-i cucereasca.

Cea cazuta in pamant bun
Sunt aceia care acum
Aud cuvantul si-l traiesc,
Sa aduca roade se silesc.

Imparatia cand va veni,
Imparatul va grai:
Sluga buna, credincioasa,
Vino, stai aici la masa.

Cu talantii ce ti-am dat
Ai lucrat si-ai castigat!
In Imparatia Mea
Vesnic te vei bucura!