Cu fruntea spălată de ploi
Spre cerurii înalţ azi privirea
Spălat, curăţat de noroi,
Aduse Isus nemurirea

Schimbat-am hainele rupte
Ce odată-n noroi s-au pătat
Cu hainele albe, curate!...
Pe care Hristos mi le-a dat

Luat-am cu mine candela
Ca drumul să-L văd desluşit
Să fugă de mine-ndoiala
La Domnul să merg ne-oprind!

Umplut-am candela îndată
Cu uleiul ce-l sfânt şi curat
Să văd eu cărarea trasată
Şi locul ce mi s-a creat

Urcat-am pe o stâncă înaltă
De strajă să stau neclintit,
Când Domnul va apare la poartă
Să-L văd şi apoi să-I deschid,

Să-L chem cu iubire la masă
Şi Lui bucuros să mă-nchin
Să-L rog să mă ducă acasă
Doresc eu cu El să rămân.

Pornind cu candela în mână
Spre cer am plecat bucuros
Pe cale spre cer e lumină
Căci vine cu mine Hristos!

De El nu mai vreau niciodată
Să fiu despărţit pe pământ
Cu El pe cărarea trasată
Voi merge spre locul meu sfânt!

Acel ce străbaţi tot pământul
Cu dor să găseşti fericirea
Spre ceruri ia-ţi astăzi avântul
Acolo tronează iubirea!

Să nu uiţii candela pe cale
Ulei să îţi cumperi pe drum
Căci poate vei trece prin vale
Ulei, nu se-află în scrum!

Ci du-te la acei care vând
Să cumperi ulei în candelă
Căci Domnul revine-n curând
Şi-atunci se dă tot la iveală!

Atunci, de ai candela plină
Spre cer vei porni bucuros
Pe cărarea ce urci e lumină
Căci cu tine pe drum e Hristos.

Cu fruntea spălată de ploi
De chinuri, necaz şi dureri
În cer vom uita de nevoi
Vom uita de a lumi poveri