Păcatul nu se iartă, păcatul se plătește
Și cineva odată și-odată-l ispășește.
Păcatul e-o hulire atât de grea și mare
Că fără ispășire, el n-are-n veci iertare.

Păcatele acelui ce la Hristos le duce
Îi sunt iertate numai prin jertfa de pe cruce.
Hristos le ispășește, de-aceea sunt iertate,
În alt fel nu-i iertare în veci pentru păcate.

Păcatele acelui ce pe Hristos nu-L cată,
În veci de veci nu află iertarea așteptată.
Ci ele toate, toate, rămân să le plătească,
Pe veci, acela care n-a vrut să se căiască.

Nu vă-nșelați, nu este în veci de veci iertare,
Pentru păcatul celui ce-n necredință moare.
Păcatul nu se iartă, păcatu-l ispășește
ori Dumnezeu pe Cruce, ori cel ce-l făptuiește.

Veniți acum la Domnul cu orișice păcate,
Ce El vă ispășește, de Tatăl sunt iertate.
Dar cel ce acum nu-ntoarce, iertarea s-o primească,
În iad le duce toate în veci să le plătească!