Esti arhitectul unui univers gigant,
de necuprins cu mintea, de-a dreptul fascinant,
cu mii de constelatii, cu mii de galaxii
si chiar de-s fara numar cu mana Ta le tii.

Si daca-n univers as merge ani de-a randul,
ca raza de lumina, mai iute decat gandul,
tot n-as putea vedea decat o mica parte,
nu mi-ar ajunge viata tot cosmosu-a strabate.

Sunt stele-n univers cat tot nisipul marii
la mii de ani lumina in zarea departarii.
Planetele si astrii urmeaza acelasi drum,
de la-nceputul lumii nu-l schimba nicidecum.

Ma simt atat de mica in vastul univers!
O clipa efemera e-al vietii mele mers.
Pe langa vesnicie o clipa ce inseamna??
Ma-nchin cu reverenta si cu o sfanta teama.

Desi-s o picatura de apa intr-o mare
un abur care piere, un fir de praf in soare,
ai coborat din slava Tu, Creator suprem,
si mi-ai schimbat destinul prin moartea Ta pe lemn.

aprilie,2008