Credinţă se cere
Cine a crezut...
Că El era Odrasla slabă si Lăstarul,
Dintr-un pământ uscat crescut,
Să ne sape-n palma Sa cu harul?
Măcar că, de-atâtea ori am auzit
De Hristosul ce avea sa vie
Şi să moară răstignit,
Să ne dea în dar o veşnicie.
Ba mai mult am şi văzut,
Sângele ce brăzda faţa Lui zdrobită
Şi nici atunci n-am priceput,
Iubirea Lui nemărginită!
Iar când o să judece orişice fiinţă,
Pentru tot ce-n viaţ-aceasta a făcut
Va mai găsi pe-acest Pământ credinţă,
Şi dragostea ce ne-nsoţea la început?
Omule, cum vei sta-n picioare
La-ntrebarea:”Ce-ai făcut cu Fiul Meu?”
Când nu ai dat crezare,
Cuvântului lui Dumnezeu !
~Amin~
ce frumoasa poezie.Domnul sa te binecuvinteze.