Tu sora mea iubita,
Trecuta prin furtuna
Si incercata-n viata...
Ca sa fii blanda... buna,
Chiar gandul mortii sumbru
Ti-a dat tarcoale-n vreme,
Isus iti spune in cuget
O fiica nu te teme!

Priveste la stejarul,
Ce falnic sta pe deal
Cu crengile marete,
Infipt ca un pumnal.
Ploi au curs prin vremuri,
Fulgere si vant,
Cu crengile zdrelite
Infipt sta in pamant.
Se-nalta catre cer
Ca o faclie-n mers,
Sigur e, ca este "un punct" in univers.
Cu radacina infipta bine,
Stejaru-i neclintit,
El e un semn pe Terra,
La aceasta e sortit.

Iar tu iubita sora,
Un semn esti pe pamant,
Oricat vor bate in tine,
Furtuna, viscol, vant,
Statornica-n credinta
Tu vesnic sa ramai,
Cuvantul doar sa-ti fie,
Reazem si capatai.

Chiar ranile facute
De cei mai dragi ai tai,
In perle s-or preface
Mergand prin munti si vai.

In valea deznadejdii,
Cand simti ca poposesti,
Iar duhul indoielii,
Iti spune ca... gresesti,
O nu uita, tu sora
Esti... copil de Dumnezeu!
Tu porunceste-n ruga
Sa plece cel ce-i rau
Sa plece el, satana,
Cu indoiala lui,
Tu esti si vei ramane
Ostean al cerului!

Chiar de s-ar desface
Tot lutul in farame,
Isus acelas este
Si ieri, si azi, si maine.
Doar El este la carma,
Tu crede cu tarie,
Si astfel vei ajunge
In sfanta Imparatie.

Zalau 07 aprilie 2010