Ieşind din cetatea de vise
Purtat fiind pe aripi de vânt
Un val de cuvinte se puse
În inima mea şi în gând,

Un semn de-ntrebare se cere
La tine creştin călător ,
Ce-ţi spune oglinda-n tăcere
Cum vezi chipul tău? ”Roditor”?

Te vezi că aduci roade bune
Ca jertfă pe-altarul ceresc?
Sau doar, mândrie-i în tine
Şi uiţi că eşti omul firesc?

Să ştii, cât mândria domneşte
Te vezi pe o stâncă înălţat!
în faţa oglinzi priveşte
Dar gândul să-ţi fie curat,

Priveşte prin ochii credinţei
Şi-atunci vei vedea desluşit
Căci tu eşti un rod al seminţei,
Doar Domnul E desăvârşit!

Priveşte-n oglinda vieţii
Şi puneţi mereu o-ntrebare
Slujesc eu pe Domnul dreptăţii
Sau vreau să fiu doar în lucrare?

Un lucru se cere, i-a seama
Mândria alung-o din tine
Primi-vei atuncea lumina
Deschizându-ţi în faţă o lume

iar când vei privi în oglidă
tu ai să vezi un păcătos
Vei fugări orice omidă
Ce roade –n trupul sănătos!

Mândria, de cer te desparte
Cum apa-o desparte pământul,
Mândria te duce la moarte
De nu împlineşti azi Cuvântul.

Citeşte Cuvântul cu frică
Că-n el vei afla un răspuns,
El pune mândria pe fugă
în el este Fiul străpuns

În el vei găsi adevărul,
Adevărul ce E Dumnezeu
Pentru tine trimi-Sa El fiul
Să-ţi ajute când drumul e greu.

De sincer vii azi la Isus
Găsi-vei în locul mândriei,
Un om ce-i zmerit şi supus
Umplut de puterea iubirei.

04-12-2010