O atingere a vântului sfânt
Am simţit revărsând o iubire,
În inimă plină de cânt
Mereu îm trezeşte un gând
Un dor după nemărginire!

Un dor mă cuprinde şi plâng…
Un dor după Tatăl ceresc,
În palma Lui sfântă mă frâng
Şi stau neclintit ca un fulg
Căci vreau doar cu El să trăiesc,

Din suflet porneşte-un suspin
Văzând cum lucrează iubirea,
Ştiind că sunt omul din drum
Nimica în mine nu-i bun
Dar Domnul mi-a dat fericirea

La Tine o Doamne mă-nchin
Nu ştiu cum plăti-voi iubirea,
De poalele hainei mă ţin
Ca femeea bolnavă, azi vin,
Eu ştiu că Tu dai nemurirea!

Atingere-a vântului Tău
Am simţit când treceam prin pustie
Cu dor Te aştept Domnul meu
Eu nu sunt din neam de Iudeu
Dar dă-mi astăzi apa cea vie!

Căci vreau să trăiesc pentru veci
Cu Tine în Ţara eternă
Să scap de cărările reci
De gânduri şi vorbele seci
Eu vreau de la Tine lumină

Lumină din sfântul Cuvânt
Să-mi dai să-nţeleg nemurirea,
De şi încă sunt pe pământ,
Cu Tine-am făcut legământ
dorind să găsesc fericirea!

Viaţa pe pământ e coşmar
E beznă pe el fără Tine
De-aceea m-am dus la Calvar
M-am dus să găsesc al Tău har
Iar harul să rămână în mine!

Să ardă ca focul ceresc
Să topească ce-i vechi şi murdar
O Doamne ce mult Te iubesc
Cu Tine aş vrea să trăiesc
Căci Tu m-ai scăpat de amar

Simt jarul ceresc cum se-aprinde
Şi arde plăcerea de-o clipă
Mândria, şi ura le prinde
Pe rugul iubirii-s jertfite
Iar fiinţa în mine se schimbă!

Sunt nou, înoit de Hristos
În sângele Lui sunt spălat,
De-aceea azi vin bucuros
Să-i fiu lui Isus de folos
Cu Tatăl, Hristos ma-mpăcat.

2/17/2010