Fericiți sunt cei ce duhul,
Către Domnul și-L apleacă.
Ruga lor umple văzduhul,
Cerurile îi așteaptă.

Fericit e cine-și plânge,
Greșul și păcatul greu,
Căci la timpul său va-nvinge
Și va fi cu Dumnezeu.

Toți cei blânzi și răbdători,
Domnu-i binecuvântează,
Tot pământul e al lor,
Fericirea îi urmează.

Cei flămânzi și însetați,
De dreptate și sfințire,
Vor fi sigur săturați,
Ei cunosc ce-i fericirea.

Fericit e cel ce mila,
La sărmani cu drag o-mparte,
Domnu-l paște-n toată ziua
Și de milă-i face parte.

Fericit e cel ce-și spală,
Inima și e curat,
Va vedea pe Domnu-n slavă,
Căci Cristosul l-a iertat.

Cei ce pacea o iubesc,
Printre oameni o zidesc,
Fii din Dumnezeu vor fi,
Fiii Lui, se vor numi.

Bucurii și fericire,
Va avea cel prigonit,
Pentru că neprihănire,
A trăit pân-la sfârșit.

Fericit e cel ce-n lume,
E-njosit și prigonit,
C-a crezut în Sfântul Nume,
Isus loc i-a pregătit.

Fericit e cel ce crede,
Că Cristos l-a mântuit.
Fericit, pentru că vede
Raiul ce l-a moștenit.

Fericit e cine-L are,
Pe Isus în viața sa,
Nu se teme de-ncercare
Și e bucuros în ea.
Amin.

06.05.2010.