Judecata
de Octavian Sarb

Isus intra in cetate,
Ierusalimul cel robit,
Toti se-ntreaba, la o parte:
Cine e, de ce-a venit?

Este El, Mantuitorul,
Mesia Cel profetit!
Striga tare tot poporul,
Ce din tara a venit.

Isus, calare pe-un magar,
Plange-ncet pentru cetate:
"-Daca-ai fi știut ce dar
Ai primit, sa scapi de moarte.

Mandria, insa, te-a orbit,
Iara, viata ce ti-e scrisa,
Nu e buna de primit,
Caci de Lege-i interzisa!

Asa socoti, si-asa insisti,
Caci, demult, e ceru-nchis,
Iar proorocii fantezisti,
Alta Lege ti-au descris.

Farisei si carturari
Stau de multe generatii,
Cu cerbicele lor tari,
Inventand elucubratii.

Cum, ca ei sunt cei alesi,
Iar, poporul blestemat
Invatat-a de la persi,
Alte legi ce le-au urmat.

Nu mai stiu de zeciuiala,
Si, din izma si marar,
Dau, asa, de mantuiala,
Nu cum zice Legea, clar.

Ca, Sabatul l-au calcat,
Rupand spicele de grane,
Pasii nu si-au calculat,
Cum algebra lor o spune.

Eu, in lume am venit,
Ca sa vi-L arat pe Tata,
De la Mine n-am nimic,
Toate Mi Le-a dat de-a gata!

Mai am un lucru de facut,
Trebuie sa beau Paharul,
Ce incet voi L-ati umplut
Calcand Templul si Altarul!

In trei zile, cum am spus,
Va voi face-un Templu nou,
Si-n El, sangele adus,
Este-al Meu, nu e de bou!"

Oradea 03 Aprilie 2010.