Deschide-Ti ochii, Tata
Priveste-ma o clipa
Sunt tarana Ta udata
Si-n picioare zdrobita

Nu merit nici privirea-Ti,
Nici iubirea-Ti mare,
Dar, Tata, inspre mine
Ochii Tai indreapta.

Vezi-mi starea in care sunt,
Simte-mi inima ce bate
Sterge-mi ochii, care plang
Si ma iarta de pacate!

Priveste-ma prin Fiul Tau
Prin jertfa Lui ce-mi sta in fata
In numele Lui vin acum
Si Te rog sa-mi dai povata.

Inima-mi plange de dor
Dupa sfanta Ta prezenta
Caci din pricina pacatelor
Prezenta Ta-mi lipseste.

Si cine sunt eu fara Tine?
Oricat de bine m-as tinea
Nu sunt nimic, nu am un nume
caci Tu esti mostenirea mea.

As vrea sa fiu macar un fir
De iarba, de nisip sau vant,
Dar ochii mei ma vad... nimic
Si cateodata... nici atat.

As vrea sa vad ce vezi si Tu
cand Te uiti in ochii mei,
As vrea sa simt ce simti atunci
cand ma privesti cu ochii Tai.

caci ochii Tai ma vad altfel
Cand eu ma vad un muritor
Tu vezi in mine un fiu al Tau
Cand eu ma vad un cersetor.

Dar ce e omul pan´la urma
Sa-l iei in seama, Tata?
Nu-i decat un vierme,
sau un fluture ce zboara

traieste o zi si moare
apoi se-notarce in pamant
Si ce ramane oare?
doar ochii Tai privind.

Privind la mine cu iubire
Privind la inima-mi saraca
Ma vezi exact asa cum vrei
Si imi iubesti fiinta toata.

Iar eu ma-nchin naintea Ta
M-arunc la sfintele-Ti picioare
Te laud azi ca m-ai salvat
Si-Ti sunt vesnic recunoscatoare.