Nu se putea un Chip de cer
Fără de sânge?
Ba da, dar deasupra existenței
Ar fi rămas în etern
Un glas ce-ar fi întrebat...
Pentru ce se plânge?...

Nu se putea un Chip de cer
Fără cununa de spini
Ce atâta priveliște doare?
Ba da, însă atunci un glas
S-ar fi tot auzit de-a lung de vecii
Pentru ce se moare?...

Nu se putea un Chip de cer
Fără de palme străpunse?
Ba da, se putea, dar în ce răni
Numele noastre ar mai fi fost
De pieire ascunse?...

Nu se putea un Chip de cer
Fără strigăt de moarte
Fără de cruce?
Ba da , dar inima omului
Cum ar mai fi putut
Din moarte spre viață să urce?...

Nu se putea un Chip de cer?...
Ba da, dar atunci, privitorule, tu
Ai fi lipsit
Isus Și-a luat chipul acesta
Pe care-L privești
Fiindcă atât de mult te-a iubit!

Da, înțeleg, cerul are chipul acesta
Cu atât mai frumos, mai măreț
Cu cât ni se arată de moarte lovit...
Fiindcă atât de mult te-a iubit!
Fiindcă atât de mult m-a iubit!