Slava Domnului

Slava Domnului ca are inca mila si de noi,
Chiar de nu suntem pe cale, vrednici fii cum au fost cei,
Ce-au lasat in adevaruri calea sa se vada clar,
De citesti in Sfanta Carte, vezi lucrarea lor prin har.

Stransi in cete pe masura, ca sa aduca prinos,
Crestinii cu-nvatatura, ruga si traind in post,
Au pus la bataie totul ca sa prinda clipa care,
Domnul Isus le spusese, de venirea in splendoare.

Si speranta ca odata vor fi langa Domnul lor,
Le-a dat aripi ca sa zboare, peste toate cum ei vor.
Numai de am fi ca dansii, sa luam invatatura,
Ca suntem urmasii lor, de-ascultam noi de scriptura.

Ca sa ne fie sfarsitul intr-o parte aratata,
Unde ne asteapta Domnul cu sfintii de altadata.
Nu e pierdere de vreme de ramai pe urma lor,
Ca este stiut destinul celor ce vor fi pe nor.

Si inca mai are Domnul usa indurarii larg,
E deschisa ca sa intre, cei ce-au pasit peste prag.
Locul se are-n vedere dupa cum esti pregatit,
De aceeia chiar acum nu e vreme de glumit.

Mai aproape de Mesia este siguranta ta,
Dar sa fi ascultator, de ce zice Biblia.
Caci dreptarul este pus si nu taie adevarul,
Nu ridica pe acei, ce traiesc azi fara Domnul.

Frate de numesti cu vorba pe oricine sta pe banca,
Se va dovedi in clipa, cand te vezi cu el in slava.
Nu vedem ce ne aduce, ziua care azi e data,
Dar noi stim ca Domnul face, ca sa fie minunata.

Poate ca este momentul, sa ne cercetam mai bine,
Sa nu ne prinda venirea, adormiti si plini de fire.
Ca un hot sau o clipita si totul va fi sfarsit,
Te intreaba tu si eu, oare noi ne-am pregatit?

Daca mai avem a sterge si spala din viata azi,
E prezent acelasi sange ce a curs pe-a Lui obraz.
Si se zice iarasi des, ca mai este indurare,
Maine poate e momentul sa fim luati cu-a Lui strigare.

Amin