Sunt gata

Doamne, nu in merit vreau,
In fata Ta acum sa stau.
Si nici motive-ntemeiate,
Nu vor fi puse si aratate.

N-am sa aduc al meu prinos.
De sunt aici mai sus, sau jos,
De sunt pe barca sau la mal,
Toate ma-ndeamna val cu val,

Sa strig spre Tine tremurand,
Sub grea povara, lacrimand,
Ca nimeni nu vazu durerea,
Dar am stiut cu toata firea,

Ca numai Tu din vesnicii,
Imi poti aduce bucurii
Care sa fie ziua-ntreaga,
A mele vise de pribeaga.

Si Tu din nou sa Te opresti,
La geam sa vii sa-ncetinesti,
De vrei sa stai, aduc ceva,
Sau Te astept altundeva,

Ca sa mai spun a mele jalbe,
Ce gata sunt, pe coale albe.

Doamne nu ai timp de mine?
Sa iei durerea si suspine
Cand eu Te strig de pe colini,
Ca glasul meu sa il alini,

Si mana Ta sa ma adie,
Mai bine ca raza sa fie,
Ce se coboara dintr-un loc,
Si o simt calda fara foc.

Cred ca m- aduci la ascultare,
In clipa scurta de-ndurare,
Ce o sa vina deodata,
Cand nu m-astept ca altadata.

Si Tu, al meu Print minunat,
Ce ai un cal inaripat,
Ce tinde sa fie-naltat,
Si spre pamant el dirijat,

Suind carari neasteptate,
Si stele ce vor fi luate,
Din calea Lui sa vina jos,
Eu, Te astept Isus Cristos.

Tu sti ca dorul ma conduce,
Sa Te astept acol' la cruce,
Dar auziind pasii in vale,
Ma voi grabii in ascultare.

Ca vreau sa fiu la intalnire,
Cu Tine Doamne, scumpe mire.

Amin