O Doamne in bunatatea Ta

O Doamne in bunatatea Ta
Revarsa-Ti mila nu ne lasa
Noi zicem ca vrem calitate
Dar de fapt vrem intaietate.

Noi spunem ca s-a parut nimerit
Cand de fapt pe el nu-l inghit
Mereu cred ca eu am dreptate
Si nu il ascult pe al meu frate.

Mereu caut sa imi impun
A mea parere ca-s mai bun
Acuma eu stau si ma intreb
De ce la noi multe nu prea merg.

Raspunsul e simplu de gasit
De fapt eu nu vreau sa fiu smerit
Adesea pe multi i-am pacalit
Crezand ca pot pana la sfarsit.

Te intrebi cu ce i-ai pacalit
Iti spun :ca viata-n care–ai trait
Una erai la adunare
Altfel aveai alta purtare.

De ce cand unul face ceva
Sari spunand ca aperi slava Sa
Nu cumva cum spune un frate
Sari de-a nu fi pus deoparte.

Nu te chinui frate iubit
Ca si-asa vei fi inlocuit
Ca vine vremea sa pleci de-aici
La asta mai gandesti ce zici ?

Cu asa stari de suflet oare
Cum s-avem binecuvantare
Iar cand vedem ca multe lipsesc
Spunem c-asa vrea Tatal ceresc.

Si asa aruncam noi vina
Pe Cel ce ne e chiar lumina
Mai bine noi sa ne cercetam
Si vina la noi o s-o aflam.

Si vazandu-ne cum ne gasim
Mai bine noi sa ne pocaim
Da starea in care ne aflam
Si in genunchi sa ne plecam.

Numai asa noi vom propasi
In veci Numele Ii vom slavi
Si El ne va binecuvanta
In mila si indurarea Sa.