De ce plânge omul?

Analiza vieții luată-n amănunt
Când se prinde-n calcul tot ce-i pe pământ
Gândirea științei, ca o constatare,
Spune că un om, ce-a trăit sub soare,

Râde doar când poate, dar plânge mereu
Și-are mai puțin bine decât rău !
Plânge când se naște și cât este prunc
Și înghite lacrimi cu-n oftat adânc...

Suferă și tace și-și duce amarul
Așa cum măgarul își duce samarul.
Până când stăpânul n-o ia din spinare
E dator s-o ducă, altă soartă n-are!

Scriptura vorbește, înțeleptul spune
Că-ntr-o viață-ntreagă cât trăiești pe lume
Viața nu-ți conferă nicio siguranță
De-ai trai-n hazarduri și-n extravaganță!

De ce plânge omul cât trăiește viața?
De ce lacrimi calde îi brăzdează fața?
Răspunsul e unul, nu găsim un altul
Fiindcă-a luat în brațe la-nceput păcatul !

Și a ținut păcatul tot mai strâns la piept,
Neștiind că-i șarpe de fapt și de drept...
Mii de ani făptura care-a fost creată
Nu s-a-nvățat minte să-i dea drumu-odată...

Șarpele-l înțeapă,el plânge cu-amar
Dar îl strânge-ntruna la piept ca pe-un dar.
O, de i-ar da drumul odată să plece
N-ar mai plânge-ntr-una și plânsul i-ar trece!

De L-ar strânge-n brațe pe ISUS la piept
Ar zâmbi în viață și-ar fi înțelept !
Nu mai plânge, frate, ești cu Dumnezeu?
Atunci se merită să zâmbești mereu!

Amin Jun .06 . 2010 Chicago


Daca ai fost trist pana acuma de azi inainte sa fii vesel caci tu Il ai pe Dumnezeu si pe Domnul ISUS Hristos!
Daca ai citit poezia lasa-mi un scurt mesaj constructiv.

Acum puteti avea acces si la poeziile "Internetul" , "Barfa" , "Cafeaua" "Descendenta" ,
"Telefonul" , "Avortul" si multe altele din volumul "Luminita"