Străjeri pe ziduri

Pân' la jertfire... -n zile grele,
Străjeri pe ziduri am stat sus,
Şi-am rezistat în vremuri rele
Trecutu' istoric fiind proptele,
Ştiind c-avem crucea de dus.

Astfel trecut-am prin furtuni
Purtând cel mai groaznic fior,
Cu lacrimi multe-n rugăciuni -
Şi pe genunchi cu-nchinăciuni
Când vânt sufla ameninţător.

Când vijelii aspre au bântuit
Cu-a lor prăpăd aspru-n urgie,
Prin vânturi şi ploi ce-au izbit
Dărmând tot ce n-a fost clădit
Sus, pe, , Piatra" pusă temelie,

Noi am rămas pe Stâncă tari
Împletind greu prin suferinţe,
Cununi de-ncercări legendari
Ca meşteri straşnici făurari -
Din bucurii sfinte, în biruinţe.

Statornici, pe ziduri luptând
Ajuns-am anii, optzecişinouă,
Prin persecuţii rând pe rând
Păstând mereu acelaş gând
Cu-acelaşi ţel de, Pace vouă! '

Prin vremuri rele am suportat
Vânzări şi falsuri-n răzbunări,
Dar de la Cuvânt n-am cedat
Şi-astfel mai mult am rezistat
Trecând prin focul de-ncercări.

Am fost atunci, şi vom mai fi,
Străjeri pe ziduri, veghetori,
Pân' Domnul din nou va veni
Cu îngeri mii, ce-L va-nsoţi -
Spre-a ne-ntâlni cu El pe nori!

Flavius Laurian Duverna
09 iunie 2010