Lumina zării

Soarele se ridicase
Parcă din pământ ca focul
Peste brazde pe tot locul
Pe ogoarele frumoase.

Toți s-au bucurat în sine
De lumină și căldură,
De-ar avea verdeață gura,
Ne-ar vorbi așa de bine!...

Pasările cu cântarea
Și moluștele din tină
Totu-i zâmbet la lumină
Cât cuprinzi cu ochii zarea.

Către seară când senină
Raza soarelui se lasă
Toate-aleargă către casă,
Fiindcă nu mai e lumină!

Și lumină nu mai este
Ea în beznă-ncet se pierde,
Tot mai greu parcă se vede
Și nici leul nu mugește...

Toți am vrea s-avem lumină
Fără nopți întunecate
Însă asta nu se poate,
Fiindcă omul e de vină!...

Când a fost creat pământul
Cu marii luminători
Dinspre cele patru zări
Era cer și-n ceruri vântul.

Ori de câte ori creștinul
Face fapte de ocară
Care sufletul omoară,
El se joacă cu veninul...

Mulți de mușcături de șarpe
Au scăpat ca prin minune
Însa Biblia ne spune,
De păcat nu-i om să scape!

Dacă se întâmplă-n viață
De păcat să fii mușcat
Și n-ai sufletu-mpăcat
Tu ești prins în fortăreață!

Singura scăpare este
Ca să vii la Dumnezeu
Să-ți ierte păcatul tău,
Asta-i cea mai bună veste!

Orișicât de greu păcatul
Te-a mușcat, nu vei pieri !
Dumnezeu te va primi
Dar să nu mai faci și altul !

Fii lumină ca lumina
Soarelui ce e Hristos,
Vei fi veșnic bucuros
Ești iertat de-ntreaga vină !

Amin Mart. 15 .2009 Chicago
Jun .20 .2010 add

P.S. Acum puteti avea acces si la poeziile din volumul 'Luminita " cum ar fi :
Descendenta , Telefonul , Cafeaua , Se poate si fara tine ! , Internetul , Avortul si multe altele
Daca ati citit poezia lasati-mi un scurt mesaj constructiv.
Multumesc! Autorul.