Un dor mă strigă și mă cheamă
Acolo unde mă-aparțin,
De un tărîm care mă leagă
Cu sufletul de-un neam divin.

Un dor de locuri preafrumoase,
Nici nu se pot închipui,
Dar știu că-i țara cea promisă
Ce-n veșnicii v-a dăinui.

Un dor mă tulbură și-ncîntă
Cînd simt chemarea îndepărtată.
În piept c-o nerăbdare sfîntă
Inima-mi cu iubire așteaptă.

Ca să își aline în suflet dorul
Văzînd cetatea minunată;
Să-și întâlnească împăratul
Așa cum a visat n-o dată.

Ca copleșită-n fericire
După ce-a suferit odată
Să fie cu Prințul Iubirii
Și cu Mireasa-I Preacurată...

Dar pînă-atunci, un dor mă cheamă
Să am credință și să sper
Să vină timpul mai degrabă
Să fiu în țara mea, în cer.
Amin
2 Iulie, 2010