PÂINEA TA
01.08.2010 (2 Împăraţi 7:1-17)

Ne-ai adunat din văi adânci,
Din mori de vânt şi din păcate,
Şi lângă Cruce-ai zis: „Mănânci
Tu pâinea vieţii minunate?”
Ne-ai dat o hrană făr-de preţ,
Udată-n sânge sfânt şi-n lacrimi,
Ne-ai dat şi-un suflet creştinesc
Prin pocăinţă, fără patimi.
Îţi mulţumim Isuse sfânt
Pentru bucata Ta de pâine
Prin care Nou Născuţii cânt:
„Mărire Ţie, Slavă, Cinste!”
Când sunt flămând şi mă simt gol
Scriptura o deschid cu lacrimi,
Atunci, Te simt cum vii, domol
Şi vorba Ta e-alint balsamic.
E pâinea sfântă din Cuvânt,
Şi-i Evanghelia iubirii
Aproapelui de pe pământ
Cum cântă-n ceruri heruvimii.
E pâinea ce cu drag vestesc
Pentru flămânzii de dreptate,
E pâinea Cinei ce-o doresc
Creştinii pocăiţi în fapte.
Îţi mulţumesc Isuse Domn
Pentru-a Ta jertfă şi-ndurare
Prin care viu mă faci ca OM
Şi-n viaţă veşnică-mi faci parte.
AMIN.