Traducere, Autor: Francis Thompson


L-am fugărit prin nopţi şi zile
L-am fugărit de-a lungul anilor
L-am fugărit în moduri complicate
Din mintea mea, şi în ceața de lacrimi
M-am ascuns de El, în râs zgomotos.
Am fugit cu speranţe glorioase, şi am căzut în cea mai profundă beznă
A celor mai de temut temeri
Din aceste picioare puternice care au urmat, au urmat după mine.
Dar, cu negrăbita alergare şi ritm netulburat,
Cu o viteză deliberată și urgenţă maiestoasă,
Aceste picioare bat, și această voce murmură,
Mai urgent decât picioarele:
"Toate lucrurile te trădează, deoarece m-ai tradat pe mine. "

Acum vine zgomotul puternic a acelei lungi urmăriri;
Acea vocea este împrejurul meu ca susurul mării:
"Şi Pământul tău este cutremurat, şi sfârtecat în bucăți?
Toate lucrurile fug de tine, pentru că tu fugi de Mine.

"Ciudat, demn de milă, lucru inutil;
De ce te-ar iubi cineva?
Cum niciunul, doar Eu am făcut ceva din Nimic (El a spus).
Şi dragostea umană are nevoie de om:
Cum ai meritat,
Tu dintre toate creaturile pământului, cel mai josnic.
Vai! Tu nu știi
Cât de puţin demn de dragoste ești.
Pe cine vei găsi să iubești înafară de tine,
În afară de Mine, exceptându-mă pe Mine?
Toate pe care le-am luat de la tine, le-am luat,
Nu pentru a te răni pe tine,
Dar numai că s-ar putea să ceară de la Mine.
Toate greşelile copilărești care crezi că sunt pierdute,
Le-am păstrat pentru tine acasă.
Scoală-te, apucă-mi mâna, şi vino."

Sunetul urmelor Lui se opreşte lângă mine.
Este disperarea mea, la urma urmei,
Numai umbra mâini Lui, s-a întins mângâietor?

"Ah, tu cel care ești cel mai iubitor, orb, și slab,
Eu sunt acela pe care tu îl cauți.
Ai îndepărtat dragostea de tine, când M-ai alungat."

Francis Thompson