Tu mă auzi chiar şi când tace gândul
Şi inima mi-o înţelegi deplin,
Când eu abia mai simt încet cum bate
Şi mă trudesc să pot să îmi revin...

Tu mă auzi chiar şi când plâng în mine,
Şi sufletu-mi pustiu îl mângâi blând,
Când eu cu greu mai cred în vreo minune
Şi-ncerc să mă agăţ de ceva sfânt...

Tu mă auzi chiar şi când geme duhul
Şi viaţă torni în trupul meu slăbit,
Când eu mă lupt ca să îmi înving teama
Şi-aleg să sper că nu e un sfârşit...

În toate clipele de frământare,
În stări amare şi în neputinţi,
Tu mă auzi şi mă priveşti cu milă,
Mereu cu ochii umezi şi fierbinţi...



6.06.2008