Ce bucurie am, Isus,
Când Te apropii Tu de mine,
Când îmi arăţi iubirea Ta
Şi-mi dai să gust mai mult din Tine!
Ce limpede mi-e gându-atunci,
Ce liberă inima-mi cântă,
Când în simţirile adânci
Reverşi dragostea Ta preasfântă!
E împlinită-orice dorinţă
Sub blânda mângâiere-a Ta,
Când în nevrednica-mi fiinţă
Arde puternic dragostea.
Nimic n-o poate-nlocui...
E prea firavă s-o atingi,
E prea înaltă să o ţii
Şi prea aprinsă ca s-o stingi…
Dragostea Ta, o, Dumnezeu,
Deschis-a drumul fericirii,
În ea mă pierd mereu, mereu…
Ce dulce-i lacrima iubirii!
Eşti dragostea mea pe vecie,
Isus, iubitul meu Stăpân!
Mă dăruiesc cu totul Ţie
Şi doar a Ta vreau să rămân.
15.02.2010
http://pauladita.wordpress.com/