Trezeşte-te azi omenire!


Este o poveste tristă dar adevărată,
Povestea e...
Că-n cer avem un Tată,
Care demult când noi nu aveam chip,
Nu exista pământ,
Nu exista nisip...
În Sine Însusi s-a gândit,
Să fie mări cu ape a poruncit.
Pământul l-a creat cu-al Său Cuvânt
Şi toate ce-s pe el
Le-a creat rând pe rând...
Flori şi munţi şi animale după soi
Şi continente, văi prăpăstioase,
Gheţarii veşnici, plini de sloi.

La urmă, omul la făcut
Cu mâna Lui,
După asemănarea Sa
Şi... după chipul Lui.
I-a dat porunci şi legi şi...
Libertate,
Dar omul le-a călcat pe toate.
N-a ascultat de cel ce l-a creat
Femeia, "sarpele" au complotat
Şi astfel omenirea căzut-a în păcat.

Plimbându-se prin splendida grădină,
El Creatorul, sa uitat la "tină"
Şi frunzele se legănau înfrigurate,
Că legile Divine
De om au fost călcate.
... Şi astfel omul fost-a alungat,
Cu trudă şi sudoare
Să câştige pâine de mâncat.
Din pricina lui
Pământul fost-a blestemat.
Natura întreagă a încremenit,
Când omul a păcătuit...
De vremi de mult uitate
Şi-a amintit...

Atuncea Sfântul Dumnezeu,
Ce nu putea privi păcatul meu,
A hotărât ca să-l trimită jos,
Pe acest pământ...
Pe Fiul său iubit, ISUS HRISTOS
Ca să plătească cu viaţa Sa,
Păcatul greu ce stăpânea lumea.
O hotarâre grea pentru un Tata
Să dea pe fiul său
Dar vina...
Doar cu Sânge Sfânt putea a fii spălată.

Şi a venit Isus, ascultător mereu...
Că a iubit sufletul tău şi-al meu.
Chip de muritor a îmbrăcat,
Şi... Sa jertfit, şi... ne-a salvat
Scapând întreaga omenire din păcat.
Acum e-n slavă, din morţi a înviat,
E al nostru Rege şi Împărat.

Iar noi ce facem?
Risipim mereu...
O dragoste imensă... de Fiu... de Dumnezeu.
Povestea de aceia este tristă,
Că avem această şeansă, oferită
Iar noi, cu capul aplecat spre acest pământ,
Secerăm furuină şi semănăm doar vânt.

Trezeşte-te astăzi omenire!
Că vremea este la apus
Iar drumu-ţi duce la pieire
Apucă astăzi şansa dată ţie
Să ajungi în veşnica împărăţie.

amin
Zalau sept. 2010