Ce bine-ar fi să învăţăm şi noi
De la copiii noştri ce-i avem
Să aruncăm odată la gunoi
Ura şi răutatea ce-o purtăm

Poţi să înveţi de la copilul tău
Cum să iubeşti pe cel de lângă tine,
Să uiţi că ţi-a făcut odată rău
Răspunde-i prin iubire, că-i mai bine!

De eşti lovit ades, de oameni răi
Pe-acest pământ ce-i plin de răutate
Răspunde cu iubire la călăi
Hristos va face-n viaţa ta dreptate,

Poţi să înveţi de la copilul tău
Cum să vorbeşti de Cel ce te-a creat!
Copilul tău te vede ca pe-un zeu
Puternic ,înţelept şi ne-nfricat!

Tu cum îl vezi pe Dumnezeu amice?
El te-a creat aşa de minunat!
Îl vezi puternic şi cuprins de pace
Sau deseori de El tu ai uitat?

Adesea noi dăm sfat de educare
La binecuvântarea ce se ţine
Cum să trăiască eii în ascultare,
Dar viaţa noastră le vorbesc mai bine!

De felul cum trăim pe-acest pământ
Cum ştim ca să iertăm şi să iubim!
Cum respectăm al Domnului Cuvânt
Acestea noi prin viaţă le vorbim!

Acestea ei le-nvaţă de la noi
Mai repede ca orice le-am vorbi
Când vor fi mari ne vom uita-napoi
Cu drag sau supăraţi îi vom privi.

Sunt multe lucruri ce-avem de-nvăţat
De la copii noştrii pe pământ,
Copilul mic, nu este- ngrijorat
De va avea a doua zi veşmânt,

Nu se-ngrijesc, de mâncarea zilei
Căci tatăl se va îngriji de ea,
Acumulează clipa fericirei
Ştiind, ca doua zi el va mânca!

Iubitul meu alungă-ngrijorarea
Nu te ajută la nimic amice!
Tatăl din cer dă binecuvântarea
Încrede-te în El şi –ţi va da pace!

Vorbeşte altora de tatăl tău
Arată-le iubirea lui măreaţă
El pentru tine-a dat pe fiul Său
La moarte ca să ai şi tu viaţă!

Spune la toţi că nu este sub soare
Un tată-aşa de bun cum este Domnul
Când vei ajunge la maturizare
Vei fi moştenitor cu Salvatorul.

10/12/2010gl