PRACTICÂND POCĂINŢA...
Practicând o pocăinţă
Cerută de-al nostru Domn
N-om fi prinşi de neştiinţă
Sau de-o cruntă neputinţă
Nici de vreun nemernic somn.
Practicînd-o-n orice vreme
Şi oriunde ne-am afla
Nu-s motive a ne teme
Că Fiul n-o să ne cheme
Când trâmbiţa va suna.
Practicând-o cu aprinsul
Dor de a ajunge-n Rai
Vom putea învinge plânsul
Căci cu noi va fi chiar Dânsul
Cel ce-a pus Lumină-n trai.
Practicând-o nu cum spune
Glasul lumii, mincinos
Ci cu duh de rugăciune
N-om gusta amărăciune
Ci aroma lui Hristos.
S-o purtăm, deci, cu onoare
Şi pe drum şi la servici
De e bine sau ne doare,
De ne-ar da lumea treoare,
De ne-ar bate cu un bici,
S-o ’nălţăm în orice vreme
Practicând-o cu-n zel sfânt
Căci veni-va să ne cheme
În Palat cu diademe
Însuşi Mirele cel bland.
Octombrie, 2010