Rolul frunzelor

La geamul meu cad frunze ruginite
Ce se desprind usor din ramul lor,
Plutesc prin aer razletite
Si-s duse pe poteci de vint, ce bate usor.

Covor multicolor de frunnze vestejite,
Se-asterne pe pamantul rece.
Golase-s crengile si pustiite
Doar cate-o cioara timpu-n ele i-si petrece.

Mi-aduc aminte cum in primavara,
Copacii erau verzi si plini de flori
Ma-ntampinau cu-a lor mirezme bunaoara,
Iar eu sorbeam cu ochii-a lor splendori.

In toamna roade galbene-aurite,
Inlocuira florile de mai
Inspre pamant cu ramurile aplecate,
Copacii te-mbieau sub ei sa stai.

Sa iei din rodul lor si sa te-nfrupti
Te imbiau cu generiozitate
Sub greutatea roadelor chiar rupti,
I-ti ofereau atata bunatate.

Ei erau pomii roditori,
Ce au rodit la timpul potrivit
Din rodul lor ei au hranit pe trecatori,
Si amintesc ca toamna a sosit.

La geamul meu cad frunze ruginite
Ce se desprind usor din ramul lor
Dar ele-mi amintesc de ramurile inflorite
Si de multimea roadelor.

Si-mi spun ca erau verzi, pline de seva
Ca hrana pomilor au preparat
Si ca de ram au stat lipite, ele ne releva
Ca pomii sa rodeasca rod bogat.

Covor multicolor de frunze vestejite
Se-asterne pe pamantul, rece
A frunzelor lucrare-i pe sfarsite
Caci anotimpul, iute trece .

Iar rolul frunzelor, cel nebagat in seama
Care-a facut posibila rodirea,
Ma cheama astazi si ma-ndeamna
Sa fiu atent cu tot ce-mi da Dumnezeirea.

28-10 2010 Marioara Coman
Petrosani