De cite ori te strigă omul !


De câte ori te strigă omul,
Tu eşti prezent ân orice loc,
Tu vindeci rana şi stingi focul,
Şi d-ai izvor de apă vie, tuturor.

Tu nu te uiţi la faţa lui, ca omul,
Pătrunzi ân inimă,deschizi Altarul,
Citeşti ân noi durerea şi suspinul,
Tu vindeci duhul şi-Ţi pui harul.

Tu nu ceri bani şi aurul ân schimb,
Tu nu ceri nimănu-i avere şi palate ,
Ne vrei curaţi ân dragoste să fim,
Născuţi din Duh şi plini de bunătate.

Dar,.. de cite ori ne strigă Domnul !
In locul unde El pe noi ne-a pus ,
E aşa de trist şi greu,că nu găseşte „omul”
Acolo unde omul cândva I-a promis .

Hai vin-o ân grabă soră,vin-o frate,
Aşa cum eşti şi ştii că te găseşti,
Apleacă-Ţi fruntea şi genunchii,
Iertare vin-o tu de-i cere lui Cristos.

Căci numai mila, Sa te-a curăţat,
De zgura grea a lumii ,de păcat,
Iar sus pe braţe doar Isus te-a purtat ,
Şi dragostea de frate,doar El ti-a arăta



Intoarce-te la Dumnezeu şi te pocăieşte,
Cât âncă ândurare la Tata-l,se găseşte,
Nu zăbovi şi nu-L lăsa prea mult s-aştepte,
Dezbracă-ţi haina veche şi te curăţeşte.



Ajută-ne Tu Doamne cu toţii te rugăm,
Cuvântu-Ţi sfânt de grabă să-l ascultăm,
Iar sfintele-Ţi roade să-Ţi aducem la Altar,
Umplu-ţi de a Ta pace ,de duhul sfint şi har.




AMIN,AMIN,AMIN !