Prietene, fa-ti timp, te-opreste
Sa asculti o mare veste
Se aude din vechime
Ca va veni Cineva la tine
Un Om Mare, Un Imparat
Cu stralucire imbracat.
In piept inima imi bate
Se-aud soapte intrebate:
-Ce are tocmai cu mine?
Dar de unde vine?
-E Mesia, Cel vestit
Din cer cum s-a profetit
Cauta loc de gazduire
Si la tine a venit...
...E tarziu si vine seara
Nu gaseste loc de-odihna
Doar un staul plin cu paie
Si animalele ce se mira.
-Te mai intreb inca odata
Chiar nu are loc la tine?
-Bine, iti raspund indata
Sufrageria-i ocupata
Copiii dorm la locul lor
Si...bucataria nu are pat
Asa ca --am scapat
Doar e imparat
De ce nu are palat?
Si asa in frig lasat
Fara doctor, fara pat
Se naste Marele Imparat
Fara palat.
Mieluseii Il vegheaza
Vitele se minuneaza
De musafirul dragalas
Uimite au ramas.
Si acum, in frig El bate
La usile incuiate
Poate cineva o vrea
Sa primeasca pacea Sa.
A venit in lumea noastra
S-aduca lumina-n casa
Iertarea si bunatatea
Sa acopere rautatea.
Prietene ce-ai ascultat
Vestea Marelui Imparat
Vestea buna ce-o aduce-I
Pace-n inima si-n suflet
Viata El vrea s-o vegheze
Mintea sa ti-o lumineze
Sa cunosti iertarea Sa
Pana la venirea Sa.
Cautam o poezie despre Nasterea Domnului Isus , cautam ceva nou . Pentru ca nu am gasit ce cautam m-am gandit la Domnul Isus si umilinta in care S-a nascut . De multe ori procedam si noi asa ca oamenii din acele vremuri ,cautam motive ,scuze de a nu primi musafiri . Am incercat sa fac o comparatie ,cum a cautat Domnul Isus un loc de gazduire , si inca mai cauta si azi prin cei care au nevoie de un pat si un pahar cu apa .
Domnul sa te binecuvanteze!