Cîți ani se pierd în neștiință
Și cît de multe – s azi atare
Ce – aduc doar multă suferință
Și judecata Celui Mare

Sînt tot mai mulți azi dumnezei
În care oamenii se – ncred
Și pașii veții tot mai grei
Se – ndreaptă – n noapte și se pierd

Păcatul stăpînește firea
Și sufletul se – neacă – ncet
În a pămîntului iubire
Și – n vorba falsului profet

Cel tînăr n –are timp de Domnul
Și cel bătrîn nu se căiește
Chiar mulți din noi sîntem în somnul
Ce Dragostea o risipește

Mulțimea tot mai mult azi strigă
“Să fie răstignit”
Și – n inimă aceeași frică
O au ca fiul risipit

Dar astăzi Domnul iar vorbește
Cît e de mare a Lui milă
Nu asculta ce îți vorbește
“Străinul” căci te vrea ruină

A lui lucrare este moarte
Și – nstrăinat te vrea de har
Să rătăcești mereu în noapte
Departe de Sfîntul Altar

Pe cînd Isus și Bunul Tată
Te – așteaptă – așa cum ești să vii
Căci te – a iertat de viața - ți moartă
Și vrea doar viu mereu sa fii.
Amin!