Adevarul este Isus


Oricat am dori sa fie, ce spunem adevarat,
Vine o vreme cand cuvantul fi-va aici incercat.
Si el ne va fi emblema care o avem cusuta,
Chiar de nu se vede bine, dar de Domnul e stiuta.

Si El va pune masura ce e data spre pastrare,
Ca sa se arate sus scrisa-n Cartea de onoare.
Dar cand am dat drumul firii si ne face sa cadem
Tot din cauza nevegherii, de Domnul ne departam.

Si asa se tin de noi scazamintele in lant,
Cu greseli si mari pacate ce ne trag apoi in sant.
Doamne nu ne mai lasa sa avem cu noi trairea
Intr-o stare pacatoasa ce nu aduce zidirea.

Nu aduce nici cuvantul cel stiut ca vinovat
Daca nu e spus cu drag si nu e adevarat.
Cum te raportezi pe loc in situatii nestiute
Care vin sa devasteze inimile impartite?

Au sa fie tot mai multi cei ce nu se orienteaza
Dupa sfintele scripturi si pe Domnul nu urmeaza.
Ca e timpul in viteza dat sa treaca peste noi
Cu un scop sa nu ai vreme sa te uiti si inapoi.

La placutele momente ce erau pana in zori,
Cu strigat de biruinta si ai Domnului lucrari.
Cu rugaciuni staruitoare ce tineau tare Cuvantul
Si nu se lasa de El nici cand se brazda pamantul.

Au fost impletite cosuri sa aduca painea-n casa,
Si sa dea la cei flamanzi dupa a lor credinta-aleasa.
Dar au pastrat Adevarul sfant si ne atins de lume
Fara nici un compromis: ca si asa este bine.

Iar de ai vazut insemne ce faceau sa te-nfiori,
Era Domnul cel prezent si te cerceta de zori.
Ridica in jur bolnavii se facea mai jos orgoliul,
Unde se canta cantarea, cu lacrimi se uda covorul.

Da, acestea erau clipe cand se trambita venirea,
Celui Sfant din vesnicie ce ne-a dat si mantuirea.
Azi mai sunt din loc in loc oaze pline cu verdeata,
Cu apa ce coboara lin, din Cetatea cea mareata.

Si pe margini se arata, pomii cei vindecatori,
Frunze ce stau sa le iei, sa devii nemuritor.
Au profetii nostrii-n cale, marturii de nedescris,
Cu toiege si carute cand puterea au transmis.

Si pastrata e la cinste, lucrarea Duhului Sfant,
Ce-i motorul care duce implinirea pe pamant.
Toate sunt a noastre inca, nu ne-a-nstrainat dusmanii,
Nici credinta, nici nadejdea, nici iubirea ci doar anii.

Ca cei care mai sunt azi promotori pe calea Lui
Lacrimi lasa ca sa cada la vederea zeului.
Care astazi guverneaza si bine s-a instalat
Sus in fata-altarului si noi ne-am alaturat.

De aceeia Adevarul nu mai trebuie vestit,
Ca se vede si aude, de departe e simtit.
Numai doar sa intinzi mana si ecranul se mareste,
Dar si zeul ce il tine sa n-ai pace te-nsoteste.

Si doar pumnul e valoare sau o voce zgomotoasa,
De aceeia nu-s acum, straji sa stea cu tin" la masa.
Sau pe ziduri, sa ne spuna de hotii de buzunare,
Care fura tot ce prind din fata la orisicare.

Ca nu mai e Adevarul, azi rostit cu reverenta,
Ca si apa care trece, te uda, nu da clementa.
Si nu spala continutul daca nu aduni gramada,
Tot ce nu-i folositor sa arunci apoi in strada.

Daca ne-am putea trezi, sa vedem ce putin este,
Si pe nori de slava vine, Domnul care ne iubeste.
El ne are pregatita haina sa ne-o dea la toti.
Haina de slava si cinste cand vom intra sus pe porti.

Si se va vedea mai clar de ai fost un slujitor,
Care plin de-a Sa credinta, L-ai slujit de atatea ori.
Ai dus greul si povara si ai luat pe umeri jugul,
N-ai taiat din crucea data ca sa usurezi vazduhul.

Pana cand se mai aude o bataie, e la poarta,
Si avem cu noi momentul sa cerem iertarea toata.
Sa ne randuim viata dupa cum Isus doreste,
Chiar cu marile intentii, iadul jos el se pazeste.

Nu-i destul sa fie spusa, trebuie si implinita,
Voia Domnului Isus care azi e poruncita.
Nu putem? cerem putere, nu avem? cerem credinta,
Dar daca nu vrem si stam, lenesi, plini de neputinta,

Nu mai este loc de scuze, si va face judecata,
Ca se stie de demult, ca va veni cu rasplata.
Le va da si bucuria celor ce au plans cu jale,
De necaz si de durere dar au vegheat pe carare.

Va spune:" Veniti la Mine cei ce m-ati vazut cazut,
V-ati oprit si M-ati luat si de Mine v-a durut".
Si atatea lucruri iata, ca Domnul va aminti
Si apoi, a tale fapte, sau credinta, va privi.

Ca doar El are putere, ce bate ura si-nvrajbirea,
Si El pune temelie, la familii doar iubirea.
Cine nu o foloseste nu va da un rod ales,
Ca de sus e urmarit si din Carte este sters.

Iar la urma nu ramane decat Domnul sa lucreze,
Daca vrei ca sa-l urmezi pacea ta o sa dureze.
Si te va-nsoti rabdarea si puterea va veni
Ca Isus este cu tine sa te duca unde-o fi.

Dar ne cere azi veghere si o dragoste fierbinte
Ca sa tremure tot iadul de credinta dinainte.
Vino pana e deschisa usa spre a Lui Cetate,
Nu te gandi sa mai stai ca-n curand se gata toate.

Amin