Sti tu de ce?
Au fost prea multi ca sa ne cheme,
Din locul unde ne gaseam.
Spre maluri cat de efemere,
Cu mari campii din alte sfere,
Ce frematau a dulci himere
Dar n-au alura de margeam
Si chiar de loc nu le doream.
Au fost mai multi, cu noi o vreme
Acei ce nu s-au mai luptat.
Cum ne vedeam si de probleme,
Sa facem lanturi si dileme,
Acoperiti de scris si teme,
Nu i-am vazut in grupul sfant
Si au ramas jos pe pamant.
S-a termina curand lucrarea,
Invesmantata maiestos.
La mari burdufuri adunate
Si care sus erau legate,
Ca sa se duca anuntate
In termenul de judecata,
Vor pierde multi finala data.
Cam tot atat cat socotisem
Ni s-a intors, dar indesat.
Care de care se maniase
Spre ceruri ruga aliniase
Si in sine se strigase,
Ca vor fi adusi in cer,
Inlocuind pe Lucifer..
Dar pe prag cresteau plapande
Fire tainic rasadite.
Curatind peste masura,
Maini ce grabnic incepura,
Sa aduca-nvatatura,
Asteptau rodul sa creasca
Intr-o vara sa sporeasca.
Este planul de salvare,
Spus din rand in rand curat.
Calea, Viata si-Adevarul,
Vor vedea-n curand poporul,
Ca se va sfarsi misterul
Si spre El ne vom lua zborul
Cand va veni Mantuitorul,
Sa-si rapeasca cum a spus
Mireasa Domnului Isus.
O atentie sporita
Azi au multi si e traita.
In credinta si rabdare,
Cu efecte pe carare,
Inpanziind cereasca vale,
Cei ce au primit credinta
Nu glumesc cu pocainta.
Sa ne ducem suspinand
Nu-i bine pe-acest pamant.
Se vor dovedi in stare,
Ca au frati mai toti se pare
Si in cer cu mic si mare
Asteapta ca sa intram
Si in veci cu ei sa stam.
Luam exemplu din scriptura,
Cum sa fie pe masura.
Plata, va fi cantarita,
In a cerului clipita,
Si cand sus e dovedita,
Ca se vede scrisa-n Carte,
Noi cu Isus avem parte.
Nu ne mai oprim la colt,
Sa ne pansam ranile.
Vreme de doua milenii
S-a tot spus cu grai vedenii
Ca se mirau si strainii,
Ce exact erau pastrate
Si toate adevarate.
Iar pentru cine azi crede,
Nu e prag de netrecut.
Priviti, vin cu miile,
Se coc astazi viile
Canta ciocarliile,
Si in lanuri au intrat
Lucratori la secerat.
Sa adune ce-i ales,
Bobul plin este cules.
Strans cu grija in hambar,
Poti ca sa fi si tu chiar
Si scapat si de amar,
Un rod binecuvantat
De Marele Imparat .
Deci se gata braiele
Sa se puna fraiele.
Unde nu este-ntocmeala
Si se sta la socoteala
Ce se iese din vrajeala
Numai praf si paruiala,
Si un bonus stampilat
Cand in iad tu ai intrat.
Dar nu-i vorba si de noi,
Cand se priveste-napoi.
Ca ne vedem cumparati
De rele cu toti salvati
Sa fim gata transportati,
Sus in cer la El luati,
Daca suntem cu El frati.
Si in Carte insemnati.
Amin