De sfânta părtăşie mi-este dor
Azi când totul este în stagnare,
Credeam că pe drum va fi uşor
Pe aripi de credinţă se părea că zbor
Te simţiam alături şi credeam că-s tare.

Între fraţi Isuse mă simţiam divin
Şi mă bucuram cu ei la închinare,
A fost Har şi Ungere din plin...
Astăzi... nu mai este acest festin…
Toată părtăşia s-a pierdut în zare.

A venit mândria, aroganţa, goliciunea
Să dicteze mersul lucrurilor sfinte,
Să-şi arate toată „înţelepciunea”
Să orânduiască chiar şi rugăciunea,
Căci orgoliul e meşter în cuvinte.

Azi avem programe rânduite bine
Iar legalitatea e la ea acasă,
Să tresalţi în Duhul astăzi e ruşine...
„Ponderat în toate” este mult mai bine,
Omul în biserici este „şef”, dictează!

Adă Doamne iară vremi de-nviorare
Fă să curgă harul peste-al Tău popor,
Desfăşoară-Ţi sfânta Ta lucrare
Ungere să curgă peste fiecare
Ca să fim o turmă şi un Păstor.

Amin
Zalau, feb.2011