ÎL ÎNTÂLNESC LA RUGĂCIUNE

Îl întâlnesc la rugăciune
Şi-atunci Stăpânului Îi spun
Tot ce la alţii nu pot spune
Şi jertfa pe altar mi-o pun.

Simţind că mi-e aşa aproape
Pot să-I vorbesc nestingherit
Şi-I simt atingerea pe pleoape
Şi sunt, total, înmărmurit.

Sunt fermecat de-a Lui privire
Şi, parcă, sunt exact în Cer
Pricep că doar a Lui iubire
Poate topi grozavul ger.

Candoarea Lui mă copleşeşte
Căci vine din fiinţa Sa
Care întruna străluceşte
Şi-ncurajări îmi poate da.

Îi spun povara ce m-apasă
Iar El m-ascultă liniştit
Ştiind c-atât de mult Îi pasă
Pun zel în sufletul trudit...

Şi ştiu că voi veni şi mâine
Să-I dau onor, să-I cer un sfat
În mediul liniştii depline,
În ceasul binecuvântat.

gc/ 22 Februarie, 2011