Se naște poezia o, Doamne, din nimic!
Când Duhul o adie și curge pic cu pic.
Se naște bucuria în sufletu-nsetat,
Când Tu cobori Isuse cu darul inspirat.
Este o voce dulce ce vine din sublim,
Ce-n inimi ne aduce pace și alin.
O vorbă în tăcerea cea fără de sfârșit,
Balsam pentru durere și trupul istovit.
Se naște poezia din gândul infinit
Și vine armonia Celui ce ne-a iubit
Și poate-n veșnicie o, Doamne, voi afla
Cum faci ca să se nască, minunea-n viața mea.
Când sufletu-mi tresaltă și duhul se avântă,
Spre țărmul fericirii la Tatăl meu ceresc,
Atunci ființa-mi toată și inima îmi cântă.
Se naște poezia, din neam împărătesc.
Amin.
28.02.2011.
Sunt sigur că noi, toți cei ce iubim să-L slăvim pe Dumnezeu prin poezii, împărtășim aceeași experiență extraordinară și aceleași sentimente cerești. Amin.