Ghiocelul
de Octavian Sarb

Floare mica, simpla, alba,
Ce te arati, cat inca-i frig,
Nu ti-e frica de zapada?
Te privesc si ma intrig!

Capul tau e aplecat.
Esti frumoasa si smerita.
Nimeni nu te-a deocheat?
Ai scapat, chiar, nestrivita?

Intr-o lume mohorata,
Cu simtiri ce sunt de gheata,
Prezenta ta imi e placuta,
Si, mai mult, imi da speranta.

Speranta nasterii din nou,
Intr-un loc ce pare mort,
Cand auzi ca un ecou:
“-Mai e putin si Eu Ma-ntorc!”

Oradea 01 Mar 2011.