Ascultă cum geme pământul
Şi-adâncul frământă vulcani,
Îşi pierde valoarea cuvântul,
E timpul captiv între ani.
Priveşte ce beznă se lasă
Când zorii timid se ascund,
O fadă lumină revarsă
Un soare ajuns în amurg.
Mai plânge iubirea pe drum
Când ura în clocot o-ncinge,
Sfârşitu-i aproape acum,
Nădejdea din urmă se stinge.
Revino Isuse, revino la noi,
Adu-ne din ceruri speranţe divine!
În lumea de chin şi nevoi,
Revarsă iubirea şi dorul de Tine!
Vulcan-Mary
Superb!
Îmi place mult cum scrii, ai chemare pentru asta!
Domnul să-ţi dea mult Har şi ungere Divină!
Felicitări!
oricum, nu aceasta contează
fiindcă orice gând, orice cuvânt eu văd şi ştiu că vine de la Domnul
dându-vă inspiraţie fiţi binecuvântată!