E beznă,totul e-ntuneric,
Şi-n inimă speranţe mai mocnesc,
M-am depărtat Isus...atît de mult de Tine,
Nu mai zîmbesc...,nu mai iubesc...,nu mai trăiesc.

Şi jertva Ta n-o preţuiesc ca-ntotdeauna,
Şi nu mă rog cum mă rugam cîndva,
Aş vrea acum un lucru... numai unul,
Aş vrea Isus ca să mă poţi schimba.

Ca să mă-nfrupt din nou cu rugăciunea,
Să mă hrănesc mereu cu al Tău cuvînt,
Şi glasul Tău să-mi fie ghid în viaţă,
Să nu fiu nu fiu fără Tine Doamne Sfănt.

Căci unde voi ajunge fără Tine?
În ce prăpastie,în ce abis?
Aş vrea Isus să mă păzeşti de toate,
Să nu ajung un suflet lepădat şi stins.

Îmi plec genunchii şi-nalţ o rugăciune,
Prin care-mi cer iertare pentru tot ce-am săvărşit,
Acum iertat de Tine Însuţi Doamne,
Mă simt eliberat şi curăţit.