Tiptil, pătrunde luna pe cărare
Să lumineze peste norul nopţii gros,
Doar broaştele mai cântă-n vale...
Şi glas de cucuvea se aude agale
Încet, străjerii au aţipit în post.
E noapte peste-ntreaga omenire,
Ceaţă, incertitudine pluteşte dens
Şi cine oare să mai dea de ştire
Despre păcat, şi de nenorocire
Aici în pământescul nostru univers?
Doar razele de lună tremurând
Împrăştie lucirea lor nepământeană,
Un scâncet, o durere sau un gând
Provoacă tresărire pe pământ
Şi lacrimele strânse sunt sub geană.
Străjerii dorm visând a lor virtute,
Doar vântul mai adie răcoros,
Valorile eterne sunt pierdute...
Armele de luptă la pământ căzute,
Se apropie venirea lui Hristos!
Amin
Te invit şi pe adresa: ( www.gretta.ro ),
unde vei găsi poezii, meditaţii, mărturii.
O stare de lucruri descrisă aşa de mişcător, în cuvinte menite să sensibilizeze inimile omeneşti în vacarmul evenimentelor care mai de care mai îngrozitoare, ce se petrec pe pamânt sub ochii noştri, dela o zi la alta. Mult succes în creaţie pentru slava şi gloria lui Dumnezeu!
Mulţumesc mult pentru aprecieri! Părerea dumneavoastră contează pentru mine.
Domnul să ne ajute pe toţi să facem voia Lui!