Vine-o zi,
Poate cea de maine chiar,
Cand alinator un glas
Imi va striga:
"Suie-te aici..."

Pana atunci frang si-mi arunc
painea mea pe ape.
Pana atunci arunc in mare,
Mreaja in aceeasi parte.
Pana atunci, cu talpile zdrelite,
Urc crucea mea la Cruce.
Pana atunci va licari nestinsa
Lumina mea in intuneric.
Pana atunci se vor prelinge in burduf,
Lacrimile mele, una cate una.
Pana atunci astept la metereze
Ivirea Aurorei.

Atunci, de crucea mea scapat,
Cu ultimile lacrimi in ochii plini de dor,
Voi regasi nerisipita
Painea de pe ape.
Si-n fata rugului aprins,
Lasa-voi pestii ce i-am prins.

26 Decembrie 1984