A fost deajuns un strop de sînge
Să cadă pe a vieți- mi haină
Ca să înceapă-n mine-a plînge
Acea ființă fără teamă

Am ascultat întotdeauna
Cum a murit si-a înviat
Dar nu știam că e si-n lume
Credeam că-i doar în cer nălțat

L-am întîlnit în rătăcire
În întunericul cumplit
M-a –mbrățișat cu-a Lui iubire
Și foarte dulce mi-a vorbit

,,Ridicăte și nu te teme
Eu pentru asta am murit
Crezînd in Mini să ai putere
Să nu mai fii acel trudit

Eu te iubesc ,privește-mi rana
Și nu te îndoi nicicînd
Eu am purtat în lume hrana
Ce duce spre tărîmul sfînt,,

Și-atunci ființa fără teamă
Ce-n mine își avea trăirea
A început să ia în seamă
A Dumnezeului vorbire

A început să se închine
Recunoscînd iubirea-i mare
În suflet cîntec să îngîne
Să-i mulțumească cu glas tare

Astăzi este-n siguranță
Cu sufletul la adăpost
Și mijlocește pentru viață
Pentru acei ce-s fără rost

Se-nchină-acum în rugăciune
Ca Domnul să îi dea puteri
Să răspîndească-a Luiminune
Căci lumea duce nicăeri

Chiar de se știe refuzat
De multe ori batjocorit
Elștie Domnul a iertat
Și iartă-ncă necontenit
Amin!